Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” (Esfagmeni) datează din secolul al XIV-lea și se află în Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos, în paraclisul închinat Sfântului Mare Mucenic Dimitrie. Icoana poartă denumirea de „Înjunghiata” din cauza următoarei întâmplări:
Un ierodiacon ce avea ascultarea de ecleziarh, din cauza îndatoririlor sale, ajungea cu întârziere în trapeză. Odată, a ajuns după terminarea mesei, iar bucătarul a refuzat să îi mai dea de mâncare, amintindu-i că ar fi trebuit să vină la timp dacă dorește să mănânce. Cu sufletul plin de revoltă pentru cele petrecute, diaconul a plecat mâniat în biserică şi, oprindu-se în fața icoanei Maicii Domnului, nu se gândi să o roage să îl ajute, ci i-a spus:
‒ De câtă vreme îţi slujesc? Am trudit, însă nu am cum arăta aceasta. Nu te îngrijeşti dacă am sau nu să mănânc?
Apoi, el a lovit chipul Maicii Domnului cu un cuțit în obraz. Din rana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu a izvorât îndată sânge, iar chipul Maicii Domnului a devenit palid. Înfricoşat, călugărul a orbit şi a căzut în faţa icoanei, cu totul părăsit de simţuri, precum Cain, ucigaşul din vechime. El a rămas în starea aceasta vreme de trei ani. Apoi, datorită rugăciunilor stăruitoare ale stareţului şi ale călugărilor, Maica Domnului i s-a arătat stareţului şi i-a spus că diaconul este vindecat. Revenindu-și, diaconul s-a căit pentru fapta sa. Aşezându-se în faţa icoanei, a petrecut restul vieţii sale în pocăință.
La trei ani după plecarea din lumea aceasta, osemintele diaconului au fost dezgropate, după rânduiala athonită, descoperind trupul său descompus după rânduiala firii, însă mâna sa dreaptă a rămas neatinsă de stricăciune, fiind toată neagră. Aceasta se păstrează până astăzi, ca semn al negrăitei iubiri a Maicii Domnului pentru întreaga făptură omenească.
Icoana Maicii Domnului „Înjunghiata” (Esfagmeni) de la Vatoped este prăznuită pe 21 ianuarie.
